Istoric
Comuna Pirtesti de Jos,aflata in judetul Suceava este asezata din punct de vedere fizico-geografic in zona de contact a podisului Suceava cu Obcina Humorului,reunind doua unitati structurale si geomorfice deosebite.Este,deci asezata in Depresiunea Solonet-Cacica,cu unele afinitati carpatice.Are o suprafata de 5128 ha,fiind situata la 20 de km de orasul Gura Humorului si 35 km de municipiul Suceava.
Localitatea se invecineaza la nord cu comuna Botosana,la nord-est cu satul Humoreni-comuna Comanesti si aceeasi comuna,la est cu comuna Balaceana,la sud-est cu comuna Ilisesti,la sud cu comuna Paltinoasa si orasul Gura Humorului,in partea de sud-vest cu comuna Manastirea Humorului,iar spre vest cu satele Cacica si Pirtestii de Sus.
Comuna Pirtestii de Jos se delimiteaza mai clar pe baza elementelor fizico-geografice,avand infatisarea de uluc depresionar cu orientarea generala V-E,alungit pe paraul central Solonet si pe o serie de afluenti ai acestuia.Partea sudica este o zona deluroasa,impartita in interfluvii de o serie de afluenti ai Solonetului.Comuna cuprinde satele:Pirtestii de Jos,Deleni,Virvata si Virful Dealului(anterior "Strigoaia").
Datorita eroziunilor apelor asupra cuverturii sedimentare,apar la zi,pe vaile paraielor Solonet si Blandet argile si marne vinete cutate.In profilul acestor deschideri afloreaza depunerile superficiale de prundisuri si nisipuri apartinand cuaternarului.Cercetarile facute in profilul paraului Solonet-Varful Dealului.au stabilit trei orizonturi litologice:nisipul argilos,nisipul gresos si nisipul argilos cu gipsuri.Continutul paleontologic este reprezentat prin fosile.S-au identificat exemplare de Tapes,Cardium,Mactra si Elpfidium.S-a gasit ocazional un conglomerat de scoici marine si un exemplar de genul Nautilus,lung de circa 10 cm,apartinand sarmatianului.
Altitudinea comunei variaza intre 400-700 m.Zonele interfluviale ating inaltimi cuprinse intre 450-500 m,cea mai mare fiind de 506 m in Piciorul Vulturului.
Dezvoltarea zonei deluroase este relevata de o serie de topice ca:Piciorul Mare,Runc,Dealul Veloaiei, Zamca(pe partea dreapta a paraului Solonet),Dealul Gherman si Dealul Trestiei(pe partea stanga).Intre aceste zone se desfasoara o serie de bazinete dintre care cel mai important este cel al Solonetului,cu orientare vest-est,apoi al Virvatei,cu orientare sud-nord si al Prisacutei cu aceeasi orientare.pe terasele de pe partea stanga a Solonetului este construita calea ferata si soseaua judeteana.
Climatul zonei este temperat-continental de nuanta scandinava.Reteaua hidrografica de suprafata e formata dintr-o serie de paraie de dreapta si stanga,care se varsa in paraul colector principal,Solonet. Acesta strabate comuna pe directie V-E,pe o distanta de 4 km.Energia reliefului da posibilitatea apelor superficiale si torentilor sa produca eroziuni,alunecari de straturi si sa dea nastere la numeroase izvoare cu apa rece.
Vegetatia lemnoasa se caracterizeaza prin paduri de amestec ce acopera peste 58% din suprafata, ocupand sudul,vestul si estul comunei.Solurile din Pirtestii de Jos sunt brunpodzolice de padure.In partea stanga a paraului Solonet predomina solurile cenusii de padure,freatic umede.Pe valea Solonetului apare solul humifer,datorita procesului de aluvionare.Pe reversul crestei Piciorul Mare-Runc-Zamca,apare tipul de sol podzolic brun asociat cu cel hidromorf datorita si faptului ca in trecut zona a fost impadurita.
Determinati de conditiile cadrului natural de sol,locuitorii comunei si-au orientat activitatea spre ceea ce aceste tinuturi le poate oferi,respectiv cresterea animalelor,taierea lemnelor si prelucrarea lemnului,cultura plantelor tehnice,a cerealelor,ocupatii la care,indiferent de progresul tehnic,nu au renuntat nici astazi.
Pirtestii de Jos este o comuna cu activitati preponderent agricole si silvice.Agricultura se materializeaza,in comuna Pirtestii de Jos,in productia agricola vegetala,in productia agricola animaliera si mici centre de prelucrare primara a unor produse anumale si vegetale ca de exemplu:preparate din carne, magiunuri,branza,iaurturi,majoritatea pentru satisfacerea necesarului de consum propriu al populatiei surplusurile fiind valorificate pe piata libera taraneasca.
Istoria milenara a acestei comune aflata la adapostul Obcinelor Mari,cunoaste dovezi materiale ale existentei umane,inca din perioada neolitica(ciocane,topoare din piatra cioplita perforate sau neperforate, lamele de silex,fragmente ceramice).In anul 1890,cu ocazia unor sapaturi facute la piciorul dealului Runc, s-a descoperit la o adancime de cativa metri o lespede de piatra cu urme de cenusa,lespede pe care profesorul Alexandru Cozarchevici a considerat-o ca facand parte din vatra unei locuinte omenesti preistorice.Faptul ca in zona au existat asezari omenesti inca din perioada neolitica este dovedit de sapaturile arheologice facute la Cetatica de pe Virvata-care face parte din teritoriul comunei Pirtestii de Jos,precum si cele de la Botosana,comuna invecinata.Totodata,pe teritoriul satelor vecine Cacica si Pirtestii de Sus(care s-au desprins din aceeasi asezare),exista dovezi materiale ce dateaza din perioada neoliticului dezvoltat,apartinand culturii Cucuteni:topoare,unelte,cioacane de silex,etc.
In anul 1415 satul a avut doi proprietari:unul direct-Manastirea Humor,iar altul indirect,Oana vornicul si urmasii lui.Dupa moartea lui Oana,situatia dublei stapaniri este reintarita in anul 1429,la 3 iunie,tot de catre Alexandru cel Bunvizand cei trei fii ai vornicului:Lazar,Stanciu si Costea.
La 20 ianuarie 1456,voievodul Petru Aron da un document de imunitate Manastirii Humor,prin care scuteste locuitorii din satul Pirtesti si Selistea lui Denis de orice obligatie fata de domnitor,cerandu-le in schimb o totala ascultare fata de manastire.
In timpul lui Stefan cel Mare,satul este redat Manastirii Humor.Daca documentul din 13 aprilie 1475 se margineste la simpla mentionare a satului si a selistei lui Denis,cel din octombrie 1491 aduce o serie de precizari referitoare la hotarele manastirii,o parte din aceasta gasindu-se pe actualul teritoriu al comunei Pirtestii de Jos.
Satul Pirtesti a fost stapanit de Manastirea Humor pana in secolul al XVIII-lea.In anul 1704,se iveste un litigiu intre Savin,proprietarul satului vecin Comanesti,si manastire,cu privire la hotsrul dintre aceste doua asezari.Divanul domnesc stabileste,la 22 septembrie 1704,hotarele dintre cele doua sate.la cercetarile facute pentru satbilirea lor a depus marturie batranul Lazoreacul din Todiresti,prestand juramant cu brazda pe cap,dupa obiceiul pamantului.
Teritoriul comunei Pirtestii de Jos a cunoscut operatiunile militare ale celui de al doilea razboi mondial, locuitorii fiind evacuati spre Dorohoi si Botosani,incepand cu luna aprilie si pana in septembrie 1944.
Pe langa pagubele suferite,locuitorii comunei au indurat numeroase pierderi de vieti omenesti,in urma epidemiei de tifos exantematic.
Evolutia satului romanesc si schimbarea treptata a mntalitatilor au condus,in timp,la dezvoltarea acestei asezari si ridicarea standardelor de viata ale locuitorilor.Inlaturand ignoranta fata de trecutul neamului romanesc,istoria inscrie comuna Pirtestii de Jos in tezaurul de cultura si civilizatie al Bucovinei.
